AA Pipes No.1
As fi numit si eu pipele "Dr. A Pipes", dar deja avem printre noi un renumit B asa ca mi-am schimbat marca in "AA Pipes"....Am incercat sa fac cat mai multe poze pentru ca ele vorbesc mai bine decat mine...Va multumesc anticipat pentru rabdare.
Blocul de briar provine din Corsica.
Am inceput cu un simplu desen pe bloc si pe urma am facut masuratorile pentru gauri. Am folosit marcajul laser integrat la fierestraul pendular (poze 1 si 2).
Am inceput cu gaura mica de la stem....pentru treaba asta am un stand de gaurit confectionat de mine. Pe o parte am menghina unde fixez blocul, iar pe partea cealalta am minibormasina fixata pe sine.
O tija filetata care trece prin portiunea care tine bormasina este legata la capat sub menghina. Prin filetare apropii sau indepartez bormasina. E ca un strung, bormasina find papusa mobila.
Apropii bormasina pe langa blocul de briar si verific alinierea in sens vertical. Daca e necesar, blocul se inalta cu cateva straturi de carton gros asezat sub bloc. Mai intai dau o gaura de ghidaj cu un spiral scurt.
Pe urma montez spiralul lung si iar verific alinierea. Marchez pe spiral adincimea gaurii cu banda izolatoare (poza 3). Strang blocul in menghina si verific cu laserul asezat pe bormasina alinierea in sens orizontal.
Fixez bine si menghina pe stand (poza 4). Gaura are 3 mm diametru. Pe urma o largesc manual cu un spiral de 3,5 mm. Daca e nevoie se poate largi si mai mult ulterior....
Am pus la o parte blocul...
Prelucrez un mustiuc din acrilat care provine de la un set de bloc de briar, pregaurit (poza 5)...Am vrut sa-i montez ornamente si un tenon pentru filtru de 9 mm. Mai intai tai tenonul original care este dintr-o singura bucata cu mustiuc (poza 6). Mai tai o bucata din el care va fi folosit ca ornament (poza 7). Am mai gasit o bucata de briar dintr-un proiect vechi (bucatile de briar nu trebuie aruncate pentru acest scop) pe care am rotunjit-o. Ornamentez mustiucul si tenonul.. (poza 8).
Maresc gaurile mustiucului si ornamentelor la diametrul potrivit pentru tenon (poza 9 si 10).Tenonul si ornamentele sint lipite cu epoxy la locul lor. Folosind standul de gaurit si cu ajutorul unui tub metalic strang piesele si las asa pana cand se intareste lipiciul (poza 11).
Intre timp continui cu gaura stemului de pe bloc. Ca sa obtin o suprafata neteda si plana pentru locul unde se aseaza mustiucul, folosesc o freza de lemn (poza 12).
Pentru gaura de ghidaj a vetrei folosesc un spiral de lemn de 8 mm.
Cu aceasta nu gauresc pana la fundul vetrei asa ca marchez adancimea cu cativa milimetri in sus (poza 13). Dupa aceasta prima gaura dau gaura cu un spiral de 18 mm. Cand ma apropii de fundul vetrei sint foarte atent si verific de cateva ori daca am intersectat gaura mica (poza 14). Spiralul de 18 mm este unul de metal dar putin modificat la varf. Marginile taioase ale spiralului sint slefuite la polizor. In felul asta obtin un fund perfect rotund al vetrei. Pe de alta parte marginile foarte taioase ale spiralului ar captura lemnul foarte dur si ar duce la spargerea acestuia, rezultand niste margini deformate ale vetrei. Spiralul modificat la varf (poza 15) nefiind foarte ascutit gaureste mai greu. Trebuie grija si rabdare in sensul asta....Gaurile au iesit perfect aliniate.
Masor dimensiunea tenonului cu un filtru inserat.
Aceasta dimensiune plus cativa mm va fi adancimea la intrarea gaurii pentru mustiuc (poza 16). Gauresc cu un spiral de 10 mm la adancime potrivita. Tenonul are cam 10,6 mm diametrul extern. A fost nevoie sa largesc gaura manual ca sa potrivesc mustiucul la loc (poza 17). Marginea gaurii a fost gravata usor cu o freza de mana pentru o insertie comoda a musticului (poza 18).
Neavand un strung trebuie sa prelucrez manual mustiucurile. Pentru grosul prelucrarii folosesc un disc abraziv montat pe bormasina. (pozele 19 si 20).
Blocul gaurit si mustiucul inserat la locul lui (poza 21).
Sa inceapa sculptura!
Folosesc un fierestrau ( de fapt 2, unul mic unul mare) de metal pentru inlaturarea surplusului ( poza 22).
Dupa ce obtin o bucata de pipa care cat de cat nu mai permite sa lucrez cu fierestrau (poza 23) incep sa formez pipa la discul abraziv (poza 24).
Dupa ce consider ca nu mai pot lucra cu discul abraziv in continuare ma opresc.
De aici incolo voi continua cu pile si smirghel.
La ultima poza am udat lemnul putin ca sa vedeti cat de frumos e lemnul.
Nu pot sa ma hotaresc asupra formei. Dar pipa se duce spre canadiana deocamdata.
Si finalul proiectului:
Articol de Alguhan
Dr. B Pipes
Nu m-am asteptat ca pasiunea mea pentru pipe sa faca noi adepti asa de curand si totusi, dupa mai bine de aproape un an de zile, sunt surprins sa vad ca pe zi ce trece din ce in ce mai multa lume este interesata de tainele pipelor iar unii dintre colegii nostrii reusesc sa scoata la lumina adevarate opere de arta...
Poate ca vreodata intr-un viitor speram apropiat, vom vedea concretizate ideile intr-un mic atelier de creatie unde piparii vor putea sa dea frau liber pasiunii lor...pana atunci, romanii fac pipe pe unde apuca....un lucru demn de admirat, zic eu...Bravo, felicitari !
Mai jos puteti admira una din piesele lui Bogdan Dr.
Poate ca vreodata intr-un viitor speram apropiat, vom vedea concretizate ideile intr-un mic atelier de creatie unde piparii vor putea sa dea frau liber pasiunii lor...pana atunci, romanii fac pipe pe unde apuca....un lucru demn de admirat, zic eu...Bravo, felicitari !
Mai jos puteti admira una din piesele lui Bogdan Dr.
Cum se aromatizeaza tabacul de pipa ?
CASING – the sauce that brings out the good taste of pipe tobacco
When pipe smoking began to gain wide acceptance in the 1600s, tobacco manufacturers turned to ways of bringing out the best flavour in the tobacco. Essentially this meant emphasising the best nuances of taste in the raw tobacco for the optimal enjoyment of the smoker. For centuries the tobacco masters have sought to find the perfect casing for a given mixture.
Whenever there is talk of casing, to the pipe smoker the subject always seems shrouded in secrecy. But in fact casing simply means sauce, although in the world of tobacco the word casing has always referred to the particular sauce used to bring out the taste of the pipe tobacco. The only secret to casing is the recipe, the raw materials used and in which quantities. To develop a casing which brings out the taste of the tobacco without overpowering it is a true art. Every pipe tobacco factory has its own unique recipes, which have been developed and refined over many decades - if not centuries.
The tremendous work effort involved in finding the ideal casing for a given pipe tobacco is the reason why the recipes remain such closely guarded secrets, unknown to all except a few pipe tobacco masters at the factory.
In older days, seamen had problems trying to keep their tobacco fresh on long sea voyages. They experimented with ways of keeping the tobacco moist as long as possible and found out that different types of sugar mixtures kept tobacco fresh for extended periods of time. Word of this soon made its way back to the tobacco masters and soon it became an integral element in the casing. It is not possible to put an exact date on when casing was first used and by whom, but it most certainly dates back hundreds of years.
There is nothing mysterious about casing. In essence, it is easy to make. All that is required is water and a selection of good, natural ingredients. When we at Mac Baren produce a casing, we fill a boiler with water and then add the good, natural ingredients. The mixture is then boiled for about four hours and left to cool. When it reaches the right temperature, the finished casing is added to the tobacco. To achieve the optimal taste, the tobacco is left for 12 hours to allow the casing to impregnate the tobacco. The purpose of the casing is twofold: to bring out the taste and to keep the tobacco moist. The ingredients used in casing have not changed significantly for a long time. In fact, at Mac Baren we still use the same raw materials that were used by the old tobacco masters. Every tobacco mixture has its own unique casing, specially developed to complement the raw tobaccos that go into making each mixture special
Mac Baren casing is made from lots of good, natural ingredients including Liquorice, Chocolate, Cane sugar, Maple sugar, Cacao, Honey and fruit extracts.
After storage, the tobacco must be dried. This takes place on a large drum where the tobacco is heated; then the tobacco cools down to normal temperature and moisture level. The casing that the tobacco has not absorbed is now dried off, and the tobacco must be stored again so that the entire lot reaches the same temperature and moisture level again.
Articol preluat de pe Pipa Club Romania
When pipe smoking began to gain wide acceptance in the 1600s, tobacco manufacturers turned to ways of bringing out the best flavour in the tobacco. Essentially this meant emphasising the best nuances of taste in the raw tobacco for the optimal enjoyment of the smoker. For centuries the tobacco masters have sought to find the perfect casing for a given mixture.
Whenever there is talk of casing, to the pipe smoker the subject always seems shrouded in secrecy. But in fact casing simply means sauce, although in the world of tobacco the word casing has always referred to the particular sauce used to bring out the taste of the pipe tobacco. The only secret to casing is the recipe, the raw materials used and in which quantities. To develop a casing which brings out the taste of the tobacco without overpowering it is a true art. Every pipe tobacco factory has its own unique recipes, which have been developed and refined over many decades - if not centuries.
The tremendous work effort involved in finding the ideal casing for a given pipe tobacco is the reason why the recipes remain such closely guarded secrets, unknown to all except a few pipe tobacco masters at the factory.
In older days, seamen had problems trying to keep their tobacco fresh on long sea voyages. They experimented with ways of keeping the tobacco moist as long as possible and found out that different types of sugar mixtures kept tobacco fresh for extended periods of time. Word of this soon made its way back to the tobacco masters and soon it became an integral element in the casing. It is not possible to put an exact date on when casing was first used and by whom, but it most certainly dates back hundreds of years.
There is nothing mysterious about casing. In essence, it is easy to make. All that is required is water and a selection of good, natural ingredients. When we at Mac Baren produce a casing, we fill a boiler with water and then add the good, natural ingredients. The mixture is then boiled for about four hours and left to cool. When it reaches the right temperature, the finished casing is added to the tobacco. To achieve the optimal taste, the tobacco is left for 12 hours to allow the casing to impregnate the tobacco. The purpose of the casing is twofold: to bring out the taste and to keep the tobacco moist. The ingredients used in casing have not changed significantly for a long time. In fact, at Mac Baren we still use the same raw materials that were used by the old tobacco masters. Every tobacco mixture has its own unique casing, specially developed to complement the raw tobaccos that go into making each mixture special
Mac Baren casing is made from lots of good, natural ingredients including Liquorice, Chocolate, Cane sugar, Maple sugar, Cacao, Honey and fruit extracts.
After storage, the tobacco must be dried. This takes place on a large drum where the tobacco is heated; then the tobacco cools down to normal temperature and moisture level. The casing that the tobacco has not absorbed is now dried off, and the tobacco must be stored again so that the entire lot reaches the same temperature and moisture level again.
Articol preluat de pe Pipa Club Romania
Noul website Pipa Club Romania
Asa cum era de asteptat, Pipa Club Romania apare pe internet incepand de saptamana asta intr-o noua forma, profesionala.
Noul website care va fi gata complet peste cateva zile, va apartine in exclusivitate comunitatii de pipari din Romania, un loc unde piparii vor gasi suficiente informatii despre tainele pipelor si ale tabacului de pipa, un spatiu unde vor putea comunica cu alti pipari din tara.
Salutam aparitia website-ului si felicitari din partea Pipa Club Bucuresti !
Noul website care va fi gata complet peste cateva zile, va apartine in exclusivitate comunitatii de pipari din Romania, un loc unde piparii vor gasi suficiente informatii despre tainele pipelor si ale tabacului de pipa, un spatiu unde vor putea comunica cu alti pipari din tara.
Salutam aparitia website-ului si felicitari din partea Pipa Club Bucuresti !
Cristian Boerean la "A Journey into Wine"
Cunoscator experimentat al celor mai diverse bucatarii internationale si in egala masura al vinurilor de calitate, autor al blogului culinar de la vinul.ro, Cristian Boerean a fost invitat pentru a filma in serialul "A Journey into Wine" difuzat pe Travel Channel.
Serialul isi propune prezentarea celor mai importante regiuni viticole din lume cu accent deosebit pe soiurile indigene si mancaruri traditionale.
Marti 1 august 2008, a avut la Oprisor (cramele Carl Reh) o intalnire cu Isabelle Legeron, prezentatoarea serialului difuzat pe Travel Channel (travelchannel.co.uk).
Pana acum au fost prezentate regiuni importante din Spania, Portugalia , Africa de Sud si Australia.
Acum se filmeaza pentru episoadele din Ungaria, Romania si Bulgaria.
Cristian a filmat impreuna cu Isabelle o reteta clasica - un tort de mamaliga cu branza de capra (un strat de mamaliga, unul de branza rasa, unul de mamaliga etc...) pe langa care a savurat o Feteasca Regala, excelenta.
In timpul discutiilor preliminare purtate cu producatorii serialului Cristian
le-a trimis o lista de mancaruri traditionale romanesti cu vinurile potrivite si spre marea lui bucurie, au ales mamaliga, care declara Cristian "este chiar ceva original, numai noi si italienii o mancam curent - insa modul de preparare difera mult intre noi si italieni iar branza de capra a fost chiar din Oprisor ".
Bineinteles, s-au filmat si interviuri cu oamenii de la crama. Turneul lor prin tara mai cuprinde Stribey, Clos des Colombes, DaVino si SERVE.
Articol de Bogdan Dr.
Serialul isi propune prezentarea celor mai importante regiuni viticole din lume cu accent deosebit pe soiurile indigene si mancaruri traditionale.
Marti 1 august 2008, a avut la Oprisor (cramele Carl Reh) o intalnire cu Isabelle Legeron, prezentatoarea serialului difuzat pe Travel Channel (travelchannel.co.uk).
Pana acum au fost prezentate regiuni importante din Spania, Portugalia , Africa de Sud si Australia.
Acum se filmeaza pentru episoadele din Ungaria, Romania si Bulgaria.
Cristian a filmat impreuna cu Isabelle o reteta clasica - un tort de mamaliga cu branza de capra (un strat de mamaliga, unul de branza rasa, unul de mamaliga etc...) pe langa care a savurat o Feteasca Regala, excelenta.
In timpul discutiilor preliminare purtate cu producatorii serialului Cristian
le-a trimis o lista de mancaruri traditionale romanesti cu vinurile potrivite si spre marea lui bucurie, au ales mamaliga, care declara Cristian "este chiar ceva original, numai noi si italienii o mancam curent - insa modul de preparare difera mult intre noi si italieni iar branza de capra a fost chiar din Oprisor ".
Bineinteles, s-au filmat si interviuri cu oamenii de la crama. Turneul lor prin tara mai cuprinde Stribey, Clos des Colombes, DaVino si SERVE.
Articol de Bogdan Dr.
